E-mark sau povestea unui post-it lăsat pe tastatură

Nouă săptămâni până la Crăciun… Pe de o parte, nu-mi vine să cred, pe de alta, simt că am nevoie de o pauză.

Cu greu mai pot face faţă coletelor ce îşi aşteaptă de câteva zile recepţia şi teancurilor de facturi pe care trebuie să le introduc în aplicaţia de gestiune. Iau una de ici, una de colo, uit să le bifez când termin şi am senzaţia că le zăpăcesc pe toate. Colac peste pupăză, colega mea, Ionela, este în concediu. În plin sezon, când de obicei numărul clienţilor creşte considerabil. Sunt în criză de timp, mesajele şefului curg pe Skype, iar eu…

Ştiu, am colegi de treabă, ce se oferă mereu să-mi dea o mână de ajutor. În timp ce încercam să mă organizez cumva, o bătaie uşoară în perete mă readuce cu picioarele pe pământ.

-Mirabela, cred cu tărie că ai nevoie de o cafea. Minţile strălucite se hrănesc cu ea, are efecte nebănuite. Ce-ai spune dacă ţi-aş ţine eu locul pentru 10 minute? îmi spune hotărât Cornel. Eu mi-am terminat treaba şi vreau să te ajut.
-Nu mă tenta, Cornele. Am băut deja destulă cafea în ultima perioadă şi lucrul acesta mă îngrijorează. Aş accepta, totuşi, oferta ta şi aş ieşi pentru o gură de aer proaspăt şi pentru a-mi relaxa puţin ochii. Am nevoie să-mi fac ordine în gânduri…
-Haide, nu ar fi prima oară când fac asta. Plus că nu e greu să scanezi coduri de bare, să scoţi bon fiscal şi să dai rest. Eh?

Nu aştept să-mi spună de mai multe ori. Şi, deşi mi se pare că pune ceva la cale, îi mulţumesc pentru ajutor şi ies în viteză pe uşă, altfel pierd timp preţios.

E puţin trecut de amiază. Îmi place mult aerul începutului de toamnă şi, dacă ar fi după mine, aş sta multă vreme pe bancă să urmăresc frunzele care cad din copaci. Deşi mă încearcă o urmă de nostalgie a vremurilor în care ne aruncam cu dezinvoltură în covorul moale de frunze, o las să treacă pe lângă mine şi conştientizez că am întârziat mai mult decât îmi propusesem.

Cornel nu se supără niciodată din cauza asta, ştie că pierd noţiunea timpului când păşesc în afara magazinului. Nici el nu pare prea ocupat, semn că apele s-au mai liniştit.

-Nu s-a inventat încă ziua care să mă doboare, îi spun încrezătoare şi deschid prima cutie cu marfă.
-Mă bucur să văd că ţi-a revenit optimismul!
-Mulţumesc încă o dată că mi-ai ţinut locul, contează mult pentru mine!

După ce pleacă, ridic ochii din factura pe care o ţin în mână şi de la marfa ce trebuie pregătită şi văd un post-it lipit pe tastatură.

Curioasă, ridic receptorul, formez codul intern şi aştept să-mi răspundă Cornel.

-Ştiu, ai văzut mesajul pe care ţi l-am lăsat pe tastatură. Îţi era dor de o cafea?
-Nu, mulţumesc! Aş aprecia, în schimb, dacă ai veni să îmi explici despre ce e vorba.

Totul avea sens acum: faptul că s-a oferit să mă înlocuiască avea legătură cu acest mesaj.

-Nu cred că ai observat acest dispozitiv. Este e-mark şi marchează o nouă eră. În cadrul ultimei şedinţe, şeful a adus în discuţie intenţia de a achiziţiona unul, care să ne uşureze tuturor munca.
-Nu ştiu nimic despre el. De ce îl consideri atât de bun?
-E-mark este ştampila electronică ce a fost premiată în cadrul celei mai renumite competiţii de design din lume, Red Dot Award. Este instrumentul perfect pentru marcare, atât de mic încât îţi încape în palmă. Nu ştiu ce ai de făcut, dar dacă mi-ai spune ce paşi trebuie să urmezi pentru recepţia mărfii, ţi-aş arăta în ce mod te poate ajuta.

-Trebuie să generez coduri de bare pentru fiecare produs, să fac etichete de preţuri, să introduc factura în gestiune şi să o bifez apoi, când termin. Ionela are bifa diferită de a mea, pentru a ne deosebi ulterior.
-Ei bine, am o veste pentru tine: dispozitivul Colop le poate face pe toate. Dă-mi telefonul, trebuie să îl conectăm cu aplicaţia. Fii atentă!

Descarcă aplicaţia pe telefon, urmează paşii din broşura cu instrucţiuni şi conectează dispozitivul cu succes. Uşurinţa în utilizare este avantajul pe care îl observ imediat. Ia o coală de etichete Colop e-mark şi începe să printeze. În câteva minute, testul codurilor de bare şi al etichetelor de preţ fusese trecut cu succes.

-Acum, că ai toată marfa la raft, poţi introduce factura. Între timp, eu voi crea un model cu aspect profesional pe care să-l puteţi folosi în locul bifei. Sunt convins că îţi va plăcea şi vei termina teancul acela de facturi într-un timp record.
-Spuse Cornel cel optimist! îi răspund eu ironic. Nu ştiu la ce te referi, dar acum ai ocazia să-mi arăţi.

Comandă imprimarea din telefon şi, în momentul în care auzim bip-bip, îl scoate din staţia de andocare. Ajutat de roţile de ghidaj, mută dispozitivul de la stânga la dreapta, urmând o linie imaginară în antetul facturii. Apoi îl pune la loc şi-mi spune:

-Te las să-ţi termini treaba. Nu uita să-l pui mereu în staţia de andocare, ce-i va oferi protecţie împotriva uscării capului de imprimare. Şi să-ţi aduci un tricou alb, e-mark poate imprima şi materiale textile. Nu ţi-ar plăcea să-ţi personalizezi unul?
-Mulţumesc pentru idee! Deocamdată, am de gând să imprim un poster cu un mesaj motivaţional pentru clienţi, tricoul mai poate aştepta. 

“Cât de mult contează să ai un şef bun, care se gândeşte la toate”, îmi spun în sinea mea. “Eu şi micul e-mark vom fi prieteni de-acum înainte!”

Notă: Acest articol a fost scris pentru proba 10 a ediţiei de toamnă SuperBlog 2019.
Sponsor: Colop România
Sursă foto: Colop

  •  
  •  

3 thoughts on “E-mark sau povestea unui post-it lăsat pe tastatură”

  1. Pingback: Proba 10. Lasă-ți amprenta cu e-mark!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *