Aș mai naște o dată în Irlanda

Azi soarele a strălucit cu putere pentru noi și m-am înroșit fără să-mi dau seama în timp ce povesteam despre experiența nașterii în Irlanda și de ce aș mai alege încă o dată să nasc aici.

A fost o zi călduroasă cum rar avem în Irlanda. Iar în parcul de lângă lac nici nu se simțea briza. Am plecat de acasă foarte devreme, am pregătit conștiincioasă geanta cu cele necesare și m-am trezit de dimineață înainte să sune alarma. N-am mai fost demult în parc așa că m-am așezat în leagăn, iar bebe era lângă mine, dormind în cărucior.

Pentru noi doi, eu și bebe, a fost prima plecare singuri pentru o zi întreagă, de aici și trezirea mea fără alarmă. Nu m-am gândit că avem nevoie de parasolar și cremă cu protecție solară. La câteva ore de când am ajuns acasă se văd deja efectele.

Am fost întâi la locul de joacă, mama și copilul. Podeaua era mai murdară decât mă așteptam, însă după vreo câteva tentative de a-l proteja pe R, ținându-l pe saltea și scăpându-l iar și iar în afara ei, mi-am dat seama că ar fi bine să îl las să se bucure de moment și m-am relaxat. „Cât poate fi de rău?”, mi-am zis.

În parc l-am văzut cum își scapă capul. El care e mereu în alertă și nu adoarme niciodată în locuri străine și poziții nefirești.

Am fost întrebată unde l-am născut și cum mi s-a părut.

– Am fost foarte mulțumită, m-au susținut mult, am intrat seara la cezariană de urgență.

– Cum, au acceptat cezariana?

– Ei mi-au propus, eu am fost doar întrebată, oricum nu era cale de întoarcere. Și eu mergeam pe mâna lor. Mi-au inspirat încredere.

Trebuie să vă spun că nimeni nu se aștepta să fie un copil așa de mare. Niciodată nu mi se spunea la ecografii cam cât mai cântărește (ca o simplă informație, reper), ce dimensiuni are, nu primeam raportul și nici prea multe detalii.

La spital nu ascultau bătăile inimii, niciodată. Dar la o ecografie după 30 de săptămâni mi-a zis că e mic și m-a întrebat dacă fumez (?!) și văzuse că are capul puțin cam mare. Noroc că fusesem deja în România la o ecografie amănunțită, stăteam deja liniștită știind că bebe e bine, altfel ar fi fost greu de asimilat o astfel de afirmație.

Aș duce o sarcină la final și aș naște în Irlanda încă o dată (asta dacă aș uita cât de greu mi-a fost în primele luni cu R și doar după ce mă refac cât de cât după toate trezirile nocturne și între timp mă bucur de această perioadă doar cu el) contrar dezavantajelor pe care le-am resimțit în sarcină. Acestea ar fi:

– ecografiile puține (două în cazul unei sarcini fără probleme, plus altele rapide spre sfârșit);

– prea puțină investigație în timpul sarcinii (nici vorbă de dublu/triplu test aici).

Lista avantajelor cântărește mai mult pentru mine:

– respectul pentru pacient, chiar și într-un spital de stat, fără să plătesc nici măcar un cent. Pe aceeași linie se află și gradul de amabilitate al personalului medical. Dacă ai simțit că moașa/asistenta/doctorul care te-a asistat ți-a fost ca un înger păzitor, atunci ai fost la fel de norocoasă ca mine. A nu se înțelege că toți medicii de la noi sunt de criticat, sunt convinsă că sunt și oameni extraordinari ce muncesc din pasiune pentru meseria pe care și-au ales-o;

– sprijinul postnatal provenit din vizitele asistentei, dacă ai noroc de una care-și adoră meseria și nu pleacă în altă parte până te mai dezmeticești;

– siguranța înainte de toate – am stat în travaliu de la 4 dimineața până seara după ora 7. Era normal să intervină dacă nu evoluam favorabil și nu a mai contat faptul că nu se practică cezariene pe bandă rulantă, ci doar să fim noi bine. Jos pălăria pentru asta!

– bebe a stat lângă mine tot timpul – nu știu cum mai e pe la noi acum, dar mie mi-a făcut foarte bine să îl știu lângă mine.

Fiecare mămică știe ce contează mai mult. Eu am căutat să fiu respectată, ajutată, sfătuită, nu să am dosarul gros. Nu m-ar fi ajutat cu nimic.

Acest articol vine chiar înainte de referendumul care a pus Irlanda pe jar. Poate știți (sau nu) că Irlanda este una dintre țările în care avortul este interzis. Iar acum se încearcă să se schimbe asta. Dacă legea care se dorește a fi aprobată nu ar aduce schimbări așa de radicale poate ar fi mai bine. Însă trecerea de la „NU” avort la libertatea de a alege să iei dreptul la viață unei ființe care nu a avut nicio șansă mi se pare bruscă. Și nu poate aduce nimic bun! Vom vedea ce se mai întâmplă, vineri se decide viitorul (pruncilor nenăscuți încă). 🙂

Rox

4 gânduri despre „Aș mai naște o dată în Irlanda

  1. Sa stii ca si in tara lucrurile s-au schimbat mult din ce am observat eu cel puti, sau inainte nefiind intereaata foarte tare de subiect nu am fost asa atenta.

    In ceea ce priveste nasterea, eu am nascut la un spital de stat, dupa ce in timpul sarcinii am discutat cu persoane care au nascut atat acolo, cat si la privat. La privat nu zic ca m-ar fi ajuns o suma frumusica…si nu eram ca se merita pentru 3 zile de internare.
    Eu am nascut natural..desi initial plecasem cu ideea de cezariana, de frica recunosc, toti in jurul meu facusera cezariana..si aici ma refer la grupul restrans de amici/prieteni. Cine mi-a recomandat natural? Fix doctorita mea…avand risc de nastere prematura, asa mi-a recomandat, sustinand ca e mai bine pt bebele meu…Am fost si internata 1 saptamana inainte de nastere, si vreau sa zic ca in afara de trezitul la orele matinale totul a fost ireprosabil….
    Am nascut la 37 de saptamani natural…foarte rapid de nu a avut timp sa ajunga doctorita mea care era in consultatii la spitalul privat..a ajuns fix cand iesise copilul. Moasa a fost de milioane…ca o mama pe moment…doctorita pe care nu o vazusem pana atunci la fel…In privinta nasterii nu am ce reprosa..A durut..xa naiba..am mai uitat ce e drept..dar nu imi pare rau ca am nascut asa, asa a fost sa fie..

    In privinta urmaririi sarcinii insa…daca nu mergi la privat..la stat e cam greu…stai la rand o gramada…ore chiar..si ecografia/ controlul super rapid si facut pe banda…aici mai este de lucrat la noi. Si iti recomanda multe ecografii..teste…nu am tinut socoteala dar am dat bani frumusei..

    Deci si in Romania sunt bune si rele..eu cred ca daca vrei sa nasti natural..gasesti un medic cu siguranta..insa multe femei aleg asta din frica initial..apoi pentru a evita anumite riscuri..nu stiu diferentele de durere..nici macar nu am fost operata vreodata sa am o idee…Dar…mi se pare totusi ok ca daca vrei sa faci cezariana..dupa ce te-ai documentat cu privire la ambele nasteri..ai optiunea sa alegi..Nu e ok sa ajungi in sala de nasteri cu frica..si daca cezariana mai inlatura din frica…de ce nu? Atat timp cat stii ce implica. La stat chiar platesti o taxa pt cezariana la cerere.

    Apreciat de 1 persoană

    1. Mă bucur că experiența ta a fost una plăcută. Aici o naștere naturală este cu moașa oricum, medicul vine abia la vizită. Iar cezariana este făcută de chirurgi specialiști, nu ginecologi. Eu nici nu i-am văzut, doar i-am auzit vorbind. Doctorul meu n-a fost acolo. La mine au avut timp moașele să schimbe tura până să ajungem la cezariană și prima a venit să cunoască bebelușul a doua zi. ☺️

      Apreciază

  2. Sunt din Noiembrie 2017 in Irlanda, imediat cum am ajuns aici am si inceput sa lucrez.
    Acum sunt insarcinata in 8 saptamani, in urma cu 8 luni am avut o pierdere de sarcina la 7-8 saptamani, aici in Irlanda inca n-am reusit sa merg la medic si sa inregistrez sarcina, dar am fost recent in vacanta acasa in Moldova si am facut ecografie pentru confirmarea sarcinei si am facut si cateva analize generale pentru siguranta mea ca totul e bine.
    As vrea sa va rog, daca doriti, sa-mi recomandati din experienta dv. un spital de incredere si care sunt primii pasi de inregistrare a sarcinei.
    Multumesc!

    Apreciază

    1. Buna, Ecaterina! Imi pare rau pentru pierderea suferita (stiu, am trecut prin asta) si te felicit pentru sarcina. Sa ai parte de o experienta placuta si unica in aceasta calatorie. Aici e indicat sa mergi la GP pana la 12 saptamani sa fii luata in evidenta. Consultatiile care au legatura cu sarcina sunt gratuite indiferent de situatia ta materiala (chiar daca nu ai card medical). Vizitele vor fi pe rand la GP (mie imi verifica greutate, tensiune, asculta bataile inimii cu doppler) si din cand in cand la spital, avand mai multe acolo spre finalul sarcinii. Eu dupa 30 saptamani n-am mai fost la GP deloc. Ecografii se fac putine, mai ales daca ai o sarcina fara probleme. Nu faci teste peste teste, analize doar cand e cazul, vei fi indrumata. Spital pot doar sa recomand din experienta personala. Eu am fost la Portiuncula, in Ballinasloe si am fost multumita. Nu stateam cu orele asteptand sa ma cheme, am vazut in asta un avantaj. Acum tu stii daca locatia ta iti permite sa mergi la acelasi spital.
      Sper ca iti este de folos raspunsul meu, am incercat sa dau cat mai multe detalii. Sarcina usoara!

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.